duminică, 23 octombrie 2016

gust de enigma




Am incetat sa mai dezbat, am incercat  si-a rezultat  gust de enigma,  aproape derivat, ce parca se asemuia unei  iubiri  paradoxal de absurda, aproape ilegala in acest decor.
 E inegal prin multe locuri , dar sincer e de-o rezistenta crunta. 
Si tot abunda , se scufunda in sute de experimente , neuronal doar excitante, ce par ca se clintesc deodata, dar in final doar stau cuminti la locul lor.
E timpul  suspendat intr-un moment fatidic, ce parca se incapataneaza sa se definesca si sa fie el, sa-si dea un sens printre abstracte.
Si tot se-aduna gusturi rafinate , din rasfirate ce au fost ,se contopesc in sute de senzatii, ce-au fost abandonate si dintr-o data,  s-au trezit la viata.
Momentul Z, in care simti , ti-e pofta doar de gustul unic, pe care il cunosti, c-a fost dintotdeauna acolo, pastrat prin zecile de treceri , pastrat in sine.
Nu e  hazard, nu e  doar mintea ratacita, ce invariabil se opune sa se adune , sunt sutele de secole adunate -n tine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu