cuvinte, oameni si promisiuni

Intotdeauna am crezut ca cele mai frumoase povesti nu se scriu...ci se traiesc. Nu stiu daca am citit asta undeva sau am auzit-o, dar mi-a devenit in timp convingere.
Avem multe povesti nespuse in noi, fie ca nu am gasit cuvintele, starea, oamenii carora sa le impartasim, fie ca le-am negat noi insine din teama de a nu ajunge sa fim judecati..de altii , de noi..
Am spus odata ca as putea sa o fac..cumva..si poate de astazi o sa scriu povesti..ale mele..ale lor..reale sau fictive..dar simtite cu totul.
Sunt oameni care aleg sa le fie bine singuri..sa se descurce singuri..sa nu ceara ajutor nimanui..sa simta singuri si binele si raul. Eu nu cred ca sunt unul dintre ei..si intr-un fel i-am invidiat uneori ca reusesc sa se pastreze asa.
Se spune ca singuratatea..in diversele ei forme e o forma de tortura...si totusi unii o aleg ca fiind raul cel mai mic.
Eu am ales oamenii..buni..rai..altruisti sau egoisti., sadici sau masochisti sufleteste, mai inteligenti sau mai putin, simpli sau complicati .si fiecare mi-a dat cate ceva..fiecare m-a invatat cate ceva.
Cred in cuvinte si in oameni..cuvinte scrise ,rostite, traite, cuvinte care dor sau care vindeca, cuvinte goale care raman agatate undeva in eter repetate sau nu la infinit, cuvinte care se transforma in ceva...
Si cuvintele vin de la oameni....cei care ne sunt alaturi tot timpul cei pe care ii intalnim ocazional sau pur si simplu oameni tangenti in drumul nostru...
Multi se feresc de cuvinte pentru a se proteja sau poate dimpotriva pentru a nu face rau..pentru ca doar e vorba aia care  zice ca orice spui se poate intoarce impotriva ta...Stim asta..dar le vrem..avem nevoie de ele.
Am citit undeva..ca sufletele atunci cand sunt flamande mananca orice ..chiar si mincuni
Cat despre minciuni si categoriile lor s-au facut si se fac expozitiuni intregi..
Dar stiti categoria aia din care fac parte minciunile care nu sunt de fapt neadevaruri..desi asa par..ci sunt doar promisiuni lasate la voia intamplarii, lasate sa se intample singure, nu pentru ca nu am fi vrut sa o facem ci pur si simplu am vrut sa credem ca asa o sa fie..
Cred ca astea sunt minciunile cele mai triste...promisiunile facute noua insine sau altora...pe care le-am lasat sa se intample..promisiunile care se sfarsesc intotdeauna ..cu un " asta e....."